Joomla!

Ideile cooperatiste patrund in Romania sub influenta lumii occidentale, inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Miscarea cooperatista a debutat in lumea oraseneasca sub forma caselor de economii, a asociatiilor cu caracter privat, de credit cooperatist.
In anul 1845 Costache Balcescu, economist si om politic, fratele mai mare al lui Nicolae Balcescu, publica brosura "Proiect pentru o casa de pastrare si imprumutare", prima incercare cunoscuta in tara noastra pentru infiintarea unei case de economii si credit. Primele cooperative de credit din Romania au aparut in a doua jumatate a secolului al XIX -lea, adoptand sistemele germane Raiffeisen si Schulze - Delizsch.
In mediul rural, ideea cooperatiei moderne a fost introdusa si materializata de Ion Ionescu de la Brad (1818 - 1891), economist, statistician, agronom, marcant, reprezentant al stiintelor agricole romanesti si reputat om politic. El a expus punctul de vedere referitor la diferite tipuri de asociatii in coloanele "Taranului roman". Asociatii de economie, credit si ajutor mutual au luat fiinta in acea perioada in tinutul Bistritei, din Ardeal, in anul 1851, in orasul Braila (in anul 1855), in satul Brad din judetul Roman (1860), in comuna Rasinari din judetul Sibiu (1867) si in Bucuresti (1870).
Dintre promotorii miscarii cooperatiste, se remarca in mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician si om politic, considerat pe drept cuvant ctitorul bancilor populare cooperatiste.
La 1 octombrie 1870, P.S. Aurelian cu sprijinul a 20 de profesori au pus bazele societatii de economie si credit "Economia".
In anul 1873 s-a infiintat societatea de consum "Concordia", organizata dupa principiile cooperatismului modern: posibilitatea maririi capitalului si a numarului de asociati, vot egal pentru toti membrii, acordarea risturnei.
In 1879, un grup de meseriasi cizmari din Bucuresti au fondat o cooperativa intitulata "Societatea meseriasilor de încaltaminte".
In anul 1882, Dimitrie C. Butculescu (1866 - 1907) infiinteaza Societatea Cooperativa a constructorilor si meseriasilor romani din Bucuresti, cu 800 de membrii organizati in 20 de sectiuni, pe diverse specialitati.
In perioada 1891-1902 aparitia a numeroase societati cooperative de credit, denumite si "banci populare satesti" marcheaza afirmarea miscarii cooperatiste in Romania.
Incepand cu anul 1898 Spiru Haret devine principalul sustinator al extinderii si organizarii miscarii cooperatiste fiind si initiatorul primei legi a cooperatiei.
In anul 1895 s-a constituit Alianta Cooperatista Internationala (ACI) la care cooperatia din Romania a fost membru fondator, iar prin reprezentantul sau de onoare deputatul Dimitrie C. Butculescu a facut parte din conducerea acesteia.

MISCAREA COOPERATISTA INTRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE

In configurarea gandirii economice cooperatiste interbelice o seama de personalitati ale vietii politice, economice si stiintifice au fost preocupate de problematica cooperatiei. Intre acestea se inscrie: Nicolae Iorga, I.G. Duca, Ion Mihalache, Vintila Bratianu, A.G. Galan, Constantin Argentoianu, Virgil N. Madgearu, Gromoslav Mladenatz, etc.
Intre anii 1920 - 1922 s-au organizat 296 cooperative cu 92.621 membrii si un capital de 1318 mil. lei.
In perioada 1925 - 1928 se inregistreaza o dezvoltare insemnata a miscarii cooperatiste infiintandu-se peste 11000 cooperative de toate categoriile.
Activitatea teoretica si practica desfasurata de numeroase personalitati s-a concretizat si în promovarea unor legi care au reglementat organizarea si desfasurarea vietii cooperatiste.
Dispozitiile legale privind functionarea cooperativelor se pot grupa astfel:

• Perioada cuprinsa intre 1887 - 1903 cand cooperativele au functionat in baza CODULUI DE COMERT.
• Perioada cuprinsa între 1903 - 1923 cand s-au emis legi speciale diferite pentru cooperativele orasenesti si satesti.
• Din 1923 statul intervine si coordoneaza acest sector prin intermediul Ministerului Muncii.
• In iulie 1928 se realizeaza reforma cooperatiei prin aparitia "Codului Cooperatiei".
• In 28 martie 1929 se abroga "Codul Cooperatiei" si se da o autonomie deplina cooperatiei fata de stat.
• In 1935 apare "Legea pentru organizarea cooperatiei" prin care se statueaza urmatoarea structura:
  • Banca Centrala Cooperativa
  • Centrala Cooperativa de Productie, Aprovizionare si Valorificare a Produselor Agricole
  • Centrala Cooperativa de Consum
  • Centrala Cooperativa de Indrumare, Organizare si Control
  • Casa Centrala a Cooperatiei
  
  
  

Prin modificarile aduse legii din 1935 la 23 iunie 1938, 20 ianuarie 1939, 18 octombrie 1940 si 22 februarie 1941 se infiinteaza Institutul National al Cooperatiei (INCOOP) care desfiinteaza cele 5 centre, statul devenind asociat alaturi de federatii si cooperative.

COOPERATIA DUPA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

• Reorganizarea cooperatiei s-a realizat potrivit reglementarilor stabilite prin decretul nr.133/2 aprilie 1949.
  
• In octombrie 1951 are loc primul Congres al Cooperatiei Mestesugaresti in cadrul caruia se constituie Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti - UCECOM.
  
• La inceputul anului 1969, pe baza Legii 14/15 mai 1968, s-au infiintat 39 de uniuni judetene ale cooperativelor mestesugaresti si una pentru municipiul Bucuresti, divizata ulterior in doua uniuni.
• In anul 1970 se promulga Legea nr. 6 din 10 iulie, cu privire la organizarea si functionarea cooperatiei de consum.
• Dupa 1990 cooperatia mestesugareasca isi desfasoara activitatea pe baza Decretului - Lege nr. 66 din februarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti.
• Situatie similara a cunoscut si Cooperatia de Consum si de Credit, organizata potrivit Decretului nr. 133 /02.04.1949.
• In prezent activitatea cooperatiei de consum este reglementata de Legea 109/10 octombrie 1996.
• Activitatea cooperatiei de credit este reglementata de OUG nr. 97/2000 privind organizatiile de credit si de legea 200/2002 pentru aprobarea OUG nr. 97/2000